Comorile Clujului: cele 18 specii de importanță comunitară vizate de proiect

FLORĂ

Pipiriguț – Eleocharis carniolica – Specie vulnerabilă alpino-carpato-balcanică, cu un spic de flori brun-verzui. Specia trăieşte în locurile umede de lângă malurile râurilor şi pârâurilor, şi înfloreşte în lunile iulie-august. Specia se găsește pe situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

suru_csetkaka_MA
Pipiriguț. Foto: Mesterházy Attila

Moșioare – Liparis loeselii – Orchidaceu mic (6-25 cm) de culoare verde-gălbui, cu tulpină trimuchiată, aripată în partea superioară. Florile sunt gălbui, mici, erecte, cu tepale liniare sau lanceolate, înfloresc în lunile mai-iulie. Trăieşte în mlaştini şi turbării eutrofe, pajişti umede. Dintre siturile vizate specia apare în Făgetul Clujului – Valea Morii.

DSC_0002
Moșioare. Foto: Szabó Anna

Gălbenele/Curechi de munte – Ligularia sibirica – Plantă perenă, înaltă de 80-150 cm, cu frunze bazale caracteristice: mari, cordate, cu margini dinţate. Florile compuse galbene sunt aşezate în racem alungit. Stilul este bifurcat, uşor pufos. Este relict glaciar, cu competitivitate slabă, înfloreşte în iunie-iulie. Preferă mlaştinile eutrofe, magnocaricetele, mlaştinile cu sălcii sau mesteacăn. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Szibériai hamuvirág
Gălbenele/Curechi de munte. Foto: Szabó Anna

Adenophora lilifolia – Plantă perenă, cu rădăcină pivotantă, napiformă. Crește la marginea pădurilor de foioase, prin pajiști umede şi tufărișuri. Caracteristic acestei specii este stilul lung, exert, cu baza înconjurată de un disc nectarifer, tubular sau cilindric. Începând cu luna iulie produce flori uşor parfumate, de culoare albastru pal, în vârful unor mici ramuri. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Illatos csengettyűvirág
Adenophora lilifolia. Foto: Szabó Anna

NEVERTEBRATE

Euphydryas aurinia – Fluture de zi, trăieşte pe pajişti umede nealterate din zonele de şes, până la altitudinea de 1000-1200 m. Zboară într-o singură generaţie, în perioada mai-iunie. Specia este periclitată mai ales datorită distrugerii habitatelor umede prin desecări şi îndiguiri. Specia se găsește pe situl Poiana Sântivan (Poienile de la Șard).

lapi_tarkalepke2_VTCS
Euphydryas aurinia. Foto: Vizauer Tibor Csaba

Isophya stysi – Ortopter rar, polifag, cu activitate preponderent crepusculară sau nocturnă. Se găsește pe situl Poiana Sântivan (Poienile de la Șard) și în Făgetul Clujului – Valea Morii.

styxi
Isophya stysi. Foto: Ionuţ Ştefan Iorgu

Maculinea teleius – Lepidopter specific pajiştilor umede de şes şi de deal, cu populaţii însemnate de sorbestrea (Sanguisorba officinalis). Omizile se hrănesc pe plantele de sorbestrea în prima fază, după care se dezvoltă în muşuroaiele diferitelor specii de furnici din genul Myrmica. Zboară în lunile iulie şi august. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Mteleius1_Bea
Maculinea teleius. Foto: László Zoltán

Colias myrmidone – Lepidopter diurn, foarte rar, ale cărui efective populaţionale au scăzut drastic în Europa Centrală în a doua jumătate a secolului 20. Trăieşte în habitate xerice, cu expoziţie sudică sau vestică (margini de păduri xerofile, pajişti uscate sau mezo-xerofile). Este monofag, larva se hrăneşte pe specii din genul Cytisus, preponderent Cytisus ratisbonensis. De obicei are două generaţii într-un sezon, prima zboară în mai, a doua în iunie-august. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

keneslepke3_VTCS
Colias myrmidone. Foto: Vizauer Tibor Csaba

Lycaena dispar – Specie comună specializată pe pajişti umede sau mlăştinoase. Omizile se hrănesc pe diferite specii din genul Rumex, în special Rumex hydrolaphatum şi Rumex aquaticus. Zboară din luna mai până la mijlocul lunii septembrie. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Ldispar_nosteny_Bea
Lycaena dispar. Foto: László Zoltán

Euphydryas maturna – Fluture de zi, răspândit local în Europa Centrală. Adulţii se odihnesc pe copaci şi se hrănesc îndeosebi cu nectarul de Lingustrum vulgare şi Viburnum lantana. Se poate observa în perioada mai – iulie în marginile de pădure, drumuri forestiere şi luminişuri, poieni cu tufișuri. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

diszes_tarkalepke1_VTCS
Euphydryas maturna. Foto: Vizauer Tibor Csaba

Eriogaster catax – Fluture de noapte, preferă habitatele cu tufărişuri şi lăstărişuri. Apare în stejăretele din zona de şes, dar pătrunde până în zona pădurilor de fag. Are populaţii instabile, mici şi sensibile. Larvele trăiesc în cuiburi de omizi, fluturii zboară în perioada septembrie-octombrie. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

eriogaster_catax_RL
Eriogaster catax. Foto: Rákosy László

Leptidea morsei – Fluture dificil de separat de speciile înrudite, din această cauză nu se cunoaşte cu exactitate răspândirea acesteia. Fluture de zi, zboră primăvara şi vara în două generaţii, la marginea cvercetelor sau în luminişurile mai umede. Este periclitat de alterarea microclimatului specific, dar mai ales de modificarea regimului hidrologic al habitatului. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Leptidea_morsei_RL
Leptidea morsei. Foto: Rákosy László

PEŞTI

Boarța – Rhodeus sericeus amarus – denumirea recentă: R. amarus – Peşte cu corpul lăţit, cu o dungă verzuie înspre coadă, prezintă o linie mijlocie întreruptă. Este o specie de apă stătătoare sau râuri lent curgătoare, preferând braţele secundare. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

???????????????????????????????
Boarța. Foto: Nagy András Attila

Porcușor de nisip – Gobio kessleri – Trăieşte în zona cursului mijlociu al râurilor, preferând fundul mâlos, puţin adânc, unde trăieşte în bancuri mari. Buza inferioară este orizontală, cu mustăţi relativ lungi. Are colorit în general cenuşiu-argintiu, cu reflexe albăstrui pe laturi. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

Gobio_kessleriIMG_1423
Porcușor de nisip. Foto: Nagy András Attila

Zvârluga – Cobitis taenia – denumirea recentă: C. elongatoides – Peşte de talie mică, îşi datorează numele iuţelii cu care înoată. Caracteristic acestei specii este spinul de lângă ochi, folosit ca armă de apărare, spin care prin înţepare produce o uşoară usturime. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

Cobitis elongatoidesIMG_3219
Zvârluga. Foto: Nagy András Attila

AMFIBIENI ŞI REPTILE

Buhaiul de baltă cu burtă galbenă – Bombina variegata – Buhaiul cu burta roşie este prezent pretutindeni în zona de deal şi de munte. Spatele este cafeniu sau cenuşiu, iar partea ventrală este marmorată, albastru-cenuşiu cu câmpuri galbene. Coloritul este foarte intens, fiind folosit ca mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Specia se găsește în Someșul Mic.

unka1
Buhaiul de baltă cu burtă galbenă. Foto: Sos Tibor

Broasca țestoasă de baltă – Emys orbicularis – Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori. Prin octombrie se retrage în nămolul de pe fundul sau marginea bălţilor şi iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii și în Someșul Mic.

teknos1
Broasca țestoasă de baltă. Fotó: Sos Tibor

MAMIFERE

Vidră – Lutra lutra – Este animal de amurg şi de noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Vânează adeseori în grup. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, şi mici mamifere acvatice. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina cu două intrări. Specia se găsește în Someșul Mic.

vidra_Pap_Tamas
Vidră. Foto: Papp Tamás

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s