Comorile Clujului: situri Natura 2000 și specii protejate în zone periurbane (catalog .html)

headernew

Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională
Nr. contract de finanțare: 141180/28.06.2013

Asociația „Apáthy István Egyesület”
Cluj-Napoca
2013

Rețeaua Natura 2000

Reteaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung.

Din 1992 Uniunea Europeana promovează ca instrument principal dezvoltarea rețelei de arii de conservare a naturii Natura 2000, care să acopere țările membre UE, dar și țările candidate, rețea planificată inițial a fi desemnată până în anul 2000. Realizarea Rețelei Natura 2000 se bazează pe doua directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Păsări , ce reglementează modul de selectare și desemnare a siturilor și protecția acestora, iar Statele Membre au dreptul de a reglementa modalitățile de realizare practică și de implementare a prevederilor din Directive. Natura 2000 este o retea ecologica constituita din situri Natura 2000 de doua tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC – Special Areas of Conservation) constituite conform Directivei Habitate si Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA – Special Protection Areas), constituite conform Directivei Pasari.

La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umana. Dimpotriva, se considera că in foarte multe situații activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua. In multe cazuri prezența habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează in special modului în care de sute de ani sunt gospodărite durabil pădurile, pășunile sau fânațele.

Asociația „Apáthy István Egyesület” a început cu data de 01. iulie 2013 derularea proiectului “Elaborarea planurilor de managmenet integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard și ROSCI0394 – Someșul Mic”, pe baza contractului de finanțare nr. 141180/28.06.2013 încheiat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, cu numărul de înregistrare în SMIS-CSNR 43241. Proiectul este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, aferent Programului Operațional „Mediu”, Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, DMI – Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000, sesiunea nr. 5/2012. Valoarea totală a proiectului este de 1,738,623 lei (circa 390.000 Euro), pe care Asociația are dreptul să o solicite la rambursare din FEDR și bugetul de stat. Durata proiectului este de 30 luni și are ca obiectiv general protecţia biodiversităţii şi a patrimoniului natural în ariile de importanță comunitară vizate.

Siturile vizate de proiect sunt următoarele: situl ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii, situl ROSCI0356 Poienile de la Șard (cunoscut sub denumirea Poiana Sântivan) și situl ROSCI0394 Someșul Mic. Obiectivul proiectului va fi atins prin elaborarea planurilor de management pentru siturile de importanță comunitară, astfel prin creșterea gradului de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanţă comunitară şi naţională. Nu în ultimul rând scopul proiectului este și conştientizarea populaţiei asupra acestor comori ale naturii și a metodelor folosite pentru conservarea lor.

Localizarea proiectului și localitățile implicate:

1. aria protejată ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii, cu următoarele localități: municipiul Cluj-Napoca, comuna Florești (satele Florești și Luna de Sus), comuna Ciurila (satele Ciurila, Sălicea și Săliște), comuna Feleacu (satele Feleacu și Vâlcele) și comuna Săvădisla (satele Săvădisla și Vlaha);

2. aria protejată ROSCI0356 Poienile de la Șard cunoscut cu denumirea populară Poiana Sântivan, cu următoarele localități: comuna Baciu (satele Baciu, Corușu, Mera, Popești și Rădaia);

3. aria protejată ROSCI0394 Someșul Mic, fiind acoperite următoarele localități: municipiul Dej, comuna Mintiu Gherlii (satele Bunești, Mintiu Gherlii, Nima, Petrești și Salatiu), comuna Mica (satul Mănăstirea) și municipiul Gherla.

Întreaga zonă de interes a proiectului este una deosebită, adăpostind o bogată floră şi faună de o uimitoare diversitate. Mlaştinile din Valea Morii sunt unice în zonă, pe o suprafaţă mică adăpostind o serie de specii cu caracter relictar, ameninţate de extincţia locală, datorită extinderii comunei Feleacu și a Făgetului. Aria vizată este cea mai importantă zonă de recreere din zona periurbană a Clujului, care, deşi puternic ameninţat atât de intervenţii antropice (construcţii, drumuri, turism), încă mai adăposteşte o diversitate uimitoare, caracteristică etajului nemoral.

Zona Poiana Sântivan (cu denumire oficială Poienile de la Șard) este, de asemenea, una deosebită prin faptul că vegetaţia potenţială este pădurea de foioase (păduri de stejar şi gorun cu carpen), din care, datorită utilizării tradiţionale, s-au derivate pajişti mezofile cu floră diversificată. Situl se află în zona periurbană a oraşului Cluj-Napoca, din punct de vedere geographic face parte din Depresiunea Transilvaniei. Formele de relief caracteristice s-au format pe şisturi cristaline şi depozite sedimentare (cretacicul superior). Peste acest fundament se suprapun formațiunile sedimentare ale depresiunii propriu-zise, reprezentate prin depozitele paleogene şi neogene. Această structură stratigrafică este mascată de sedimentele recente cuaternare, reprezentate prin depozite argiloase deluviale şi formaţiuni grosiere aluviale. Din punct de vedere morfologic, amplasamentul se află în culoarul depresionar al râului Someşul Mic, pe microculoarul văii Popeşti, afluent de stânga al Someşului Mic ce s-a format prin acţiunea erozivă cumulată a apei.

Situl Someşul Mic se situează în zona Petreşti – Mănăstirea, fiind o porţiune importantă a sectorului II din cursul râului Someşul Mic. Râul formează unitatea geografică numită Culoarul Someşului Mic, începând de la Gilău până la Mica (Dej). În zona sitului Someşul Mic străbate formaţiuni miocene, iar culoarul Someşului Mic formează o lărgire bine conturată, începând din aval de Gherla, până la Dej. Culoarul este asimetric, însă asimetria este mult mai puţin accentuată, decât în primul sector (Gilău-Gherla). Situl Someşul Mic este unicul sit desemnat pe acest râu, prin care se dorește protecția faunei ripariene și fluviale. Importanţa lui (ca şi sit) este dată atât de singurul braţ mort – neafectat de dezvoltarea agriculturii – de pe râul Someşul Mic, cât şi de existenţa unui fragment aproape natural într-o zonă atât de antropizată, fiind un important refugiu pentru speciile de importanţă comunitară.

Proiectul are următoarele obiective specifice:

1. creşterea statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară prin elaborarea măsurilor de conservare a acestora și introducerea lor în planurile de management în perioada de implementare a proiectului
2. creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei privind importanța conservării speciilor și habitatelor de importanță națională și comunitară.

Activitățile cu ajutorul cărora vor fi îndeplinite obiectivele sunt:

Activități de creștere a statutului de conservare a speciilor și a habitatelor

Ca prim pas va fi realizată inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și a habitatelor, totodată va fi cartat și mediul fizic. După acest pas vor fi elaborate hărți digitale cu localizarea zonelor și a speciilor. Vor fi elaborate planuri de management pentru fiecare specie vizată.

Activități de creștere a conștientizării publicului şi a stakeholderilor

În scopul creșterii conștientizării publicului și a stakeholderilor vor fi organizate numeroase evenimente în următoarele 30 de luni. Primul eveniment va fi conferința de lansare a proiectului. Vor fi organizate workshop-uri în localitățile aferente celor trei arii protejate, va fi organizată o expoziție de fotografii, precum și diferite seminarii în școli generale şi licee.
Lansarea proiectului și noutățile apărute pe parcurs vor fi promovate în cadrul publicului larg prin intermediul parteneriatelor cu mass-media locală.

Speciile de importanță comunitară vizate de proiect

FLORĂ

Eleocharis carniolica – Specie vulnerabilă alpino-carpato-balcanică, cu un spic de flori brun-verzui. Specia trăieşte în locurile umede de lângă malurile râurilor şi pârâurilor, şi înfloreşte în lunile iulie-august. Specia se găsește pe situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

Liparis loeselii – Orchidaceu mic (6-25 cm) de culoare verde-gălbui, cu tulpină trimuchiată, aripată în partea superioară. Florile sunt gălbui, mici, erecte, cu tepale liniare sau lanceolate, înfloresc în lunile mai-iulie. Trăieşte în mlaştini şi turbării eutrofe, pajişti umede. Dintre siturile vizate specia apare în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Ligularia sibirica – Plantă perenă, înaltă de 80-150 cm, cu frunze bazale caracteristice: mari, cordate, cu margini dinţate. Florile compuse galbene sunt aşezate în racem alungit. Stilul este bifurcat, uşor pufos. Este relict glaciar, cu competitivitate slabă, înfloreşte în iunie-iulie. Preferă mlaştinile eutrofe, magnocaricetele, mlaştinile cu sălcii sau mesteacăn. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Adenophora lilifolia – Plantă perenă, cu rădăcină pivotantă, napiformă. Crește la marginea pădurilor de foioase, prin pajiști umede şi tufărișuri. Caracteristic acestei specii este stilul lung, exert, cu baza înconjurată de un disc nectarifer, tubular sau cilindric. Începând cu luna iulie produce flori uşor parfumate, de culoare albastru pal, în vârful unor mici ramuri. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

NEVERTEBRATE

Euphydryas aurinia – Fluture de zi, trăieşte pe pajişti umede nealterate din zonele de şes, până la altitudinea de 1000-1200 m. Zboară într-o singură generaţie, în perioada mai-iunie. Specia este periclitată mai ales datorită distrugerii habitatelor umede prin desecări şi îndiguiri. Specia se găsește pe situl Poiana Sântivan (Poienile de la Șard).

Isophya stysi – Ortopter rar, polifag, cu activitate preponderent crepusculară sau nocturnă. Se găsește pe situl Poiana Sântivan (Poienile de la Șard) și în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Maculinea teleius – Lepidopter specific pajiştilor umede de şes şi de deal, cu populaţii însemnate de sorbestrea (Sanguisorba officinalis). Omizile se hrănesc pe plantele de sorbestrea în prima fază, după care se dezvoltă în muşuroaiele diferitelor specii de furnici din genul Myrmica. Zboară în lunile iulie şi august. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Colias myrmidone – Lepidopter diurn, foarte rar, ale cărui efective populaţionale au scăzut drastic în Europa Centrală în a doua jumătate a secolului 20. Trăieşte în habitate xerice, cu expoziţie sudică sau vestică (margini de păduri xerofile, pajişti uscate sau mezo-xerofile). Este monofag, larva se hrăneşte pe specii din genul Cytisus, preponderent Cytisus ratisbonensis. De obicei are două generaţii într-un sezon, prima zboară în mai, a doua în iunie-august. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Lycaena dispar – Specie comună specializată pe pajişti umede sau mlăştinoase. Omizile se hrănesc pe diferite specii din genul Rumex, în special Rumex hydrolaphatum şi Rumex aquaticus. Zboară din luna mai până la mijlocul lunii septembrie. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Euphydryas maturna – Fluture de zi, răspândit local în Europa Centrală. Adulţii se odihnesc pe copaci şi se hrănesc îndeosebi cu nectarul de Lingustrum vulgare şi Viburnum lantana. Se poate observa în perioada mai – iulie în marginile de pădure, drumuri forestiere şi luminişuri, poieni cu tufișuri. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Eriogaster catax – Fluture de noapte, preferă habitatele cu tufărişuri şi lăstărişuri. Apare în stejăretele din zona de şes, dar pătrunde până în zona pădurilor de fag. Are populaţii instabile, mici şi sensibile. Larvele trăiesc în cuiburi de omizi, fluturii zboară în perioada septembrie-octombrie. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

Leptidea morsei – Fluture dificil de separat de speciile înrudite, din această cauză nu se cunoaşte cu exactitate răspândirea acesteia. Fluture de zi, zboră primăvara şi vara în două generaţii, la marginea cvercetelor sau în luminişurile mai umede. Este periclitat de alterarea microclimatului specific, dar mai ales de modificarea regimului hidrologic al habitatului. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii.

PEŞTI

Rhodeus sericeus amarus – Peşte cu corpul lăţit, cu o dungă verzuie înspre coadă, prezintă o linie mijlocie întreruptă. Este o specie de apă stătătoare sau râuri lent curgătoare, preferând braţele secundare. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

Gobio kessleri – Trăieşte în zona cursului mijlociu al râurilor, preferând fundul mâlos, puţin adânc, unde trăieşte în bancuri mari. Buza inferioară este orizontală, cu mustăţi relativ lungi. Are colorit în general cenuşiu-argintiu, cu reflexe albăstrui pe laturi. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

Cobitis taenia – Peşte de talie mică, îşi datorează numele iuţelii cu care înoată. Caracteristic acestei specii este spinul de lângă ochi, folosit ca armă de apărare, spin care prin înţepare produce o uşoară usturime. Specia se găsește pe situl Someșul Mic.

AMFIBIENI ŞI REPTILE

Bombina variegata – Buhaiul cu burta roşie este prezent pretutindeni în zona de deal şi de munte. Spatele este cafeniu sau cenuşiu, iar partea ventrală este marmorată, albastru-cenuşiu cu câmpuri galbene. Coloritul este foarte intens, fiind folosit ca mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Specia se găsește în Someșul Mic.

Emys orbicularis – Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori. Prin octombrie se retrage în nămolul de pe fundul sau marginea bălţilor şi iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea. Specia se găsește în Făgetul Clujului – Valea Morii și în Someșul Mic.

MAMIFERE

Lutra lutra – Este animal de amurg şi de noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Vânează adeseori în grup. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, şi mici mamifere acvatice. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina cu două intrări. Specia se găsește în Someșul Mic.

Rezultatele așteptate ca urmare a implementării proiectului sunt următoarele:

În urma realizării priiectului vor fi întemeiate numeroase rapoarte de specialitate despre habitate și despre speciile vizate, un număr mare de rapoarte științifice, inventarieri complete ale parametrilor mediului fizic pentru fiecare sit în parte, baze de date tematice necesare aplicaţiilor GIS şi rapoarte ştiinţifice realizate privind geologia, geomorfologia, hidrologia, climatologia şi solurile celor trei situri de interes comunitar. Mai mult, vor fi elaborate hărți pedologice și geologice precum și planuri de management pentru fiecare sit vizat, precum și rapoarte de mediu.

Pe lângă rapoarte, baze de date și hărți sperăm ca în urma relaizării proiectului vom fi capabili să atragem atenția oamenilor asupra comorile Clujului, și să le oferim un pachet de instrumente cu ajutorul căreia va fi mia ușor să ocrotească toate aceste bogății ale naturii.

Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard și ROSCI0394 – Someșul Mic

Nr. de înregistrare în SMIS-CSNR 43241
Nr. Contract de finanțare: 141180/28.06.2013

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s